2 Timotei 4, 9-22

9 Silește-te a venì la mine curând; 10 Că Dimas m’a lăsat, iubind veacul de acum, și s’a dus în Tesalonic; Crisc în Galatia, Tit în Dalmația, 11 Luca singur este cu mine. Pre Marcu luându’l, să’l aduci cu tine; că îmi este mie de bună treabă în slujbă. 12 Iar pre Tihic l-am trimes în Efes. 13 Felonul care l-am lăsat în Troada la Carp, venind să’l aduci, și cărțile, mai vârtos cele de piele.

14 Alexandru faurul de aramă multe rele mi-a făcut mie; plătească-i Domnul după faptele lui; 15 De care și tu te păzește; că foarte a stătut împrotiva cuvintelor noastre. 16 La răspunsul meu cel dintâiu nimeni n’a mers cu mine, ci toți m’au părăsit; să nu li se socotească lor. 17 Iar Domnul au stătut lângă mine, și m’au întărit; ca prin mine propoveduirea să se împlinească, și să o auză toate neamurile; și m’a izbăvit din gura leului. 18 Și mă va izbăvì Domnul de tot lucrul rău, și mă va mântuì la împărățiea sa cea cerească; căruia slava în vecii vecilor, Amin.

19 Spune închinăciune Prischilei și lui Achila și casei lui Onisifor. 20 Erast a rămas în Corint, iar pre Trofim l-am lăsat în Milit fiind bolnav. 21 Silește-te a venì mai înainte de iarnă. Închină-se ție Evul și Pud și Lin și Claudia și toți frații. 22 Domnul Iisus Hristos cu duhul tău. Darul cu voi, Amin. Cea a doua către Timotei, cel întâiu hirotonisit Episcop bisericei Efesenilor, s’a scris dela Roma, când a doua oară a stătut Pavel înaintea Chesarului Neron.