Facerea 2

1 Și s’au săvârșit cerul și pământul și toată podoaba lor. 2 Și au săvârșit Dumnezeu în ziua a șasea lucrurile sale, care au făcut; și s’au odihnit în ziua a șaptea de toate lucrurile sale, care au făcut. 3 Și au binecuvântat Dumnezeu ziua a șaptea și o au sfințit pre ea; că întru aceea s’au odihnit de toate lucrurile sale, care au început Dumnezeu a face. 4 Aceasta este cartea facerii cerului și a pământului, când și în care zi au făcut Domnul Dumnezeu cerul și pământul. 5 Și toată verdeața câmpului mai înainte de ce s’a făcut pre pământ și toată iarba țarinii mai înainte de ce a răsărit, că nu dedese Dumnezeu ploaie pre pământ și om nu erà, care să-l lucreze pre dânsul. 6 Și izvor ieșeà din pământ și adăpà toată fața pământului. 7 Și au făcut Dumnezeu pre om, țărână luând din pământ și au suflat în fața lui suflare de vieață și s’a făcut omul cu suflet viu. 8 Și au sădit Dumnezeu Raiu în Edem către răsărit; și au pus acolo pre omul pre care l-au făcut. 9 Și au făcut Dumnezeu să răsară încă din pământ tot pomul frumos la vedere și bun la mâncare; și pomul vieții în mijlocul Raiului și pomul științii binelui și al răului. 10 Și rîu ieșeà din Edem, ca să ude Raiul, care de acolo se împarte în patru rîuri. 11 Numele unuia Fison: acesta încunjură tot pământul Evilatului; acolo este aur. 12 Și aurul pământului aceluia este bun, și acolo este rubin și piatră verde. 13 Și numele rîului celui de al doilea Gheon: acesta încunjură tot pământul Etiopiei. 14 Și rîul cel de al treilea Tigru: acesta curge spre Asiria. Iară rîul al patrulea Eufrat. 15 Și au luat Domnul Dumnezeu pre omul, pre carele l-au făcut și l-au pus în Raiul desfătării să-l lucreze și să-l păzească. 16 Și au poruncit Domnul Dumnezeu lui Adam, zicând: din tot pomul, care este în Raiu să mănânce; 17 Iară din pomul științii binelui și al răului să nu mâncați dintr’însul, că ori în ce zi veți mâncà din el cu moarte veți murì. 18 Și au zis Domnul Dumnezeu: nu este bine să fie omul singur, să-i facem ajutor asemenea lui. 19 Și au făcut Dumnezeu încă din pământ toate hiarele țarinii și toate pasările cerului, și le-au adus la Adam să vază, ce nume le va pune; și tot sufletul viu, cum l-a numit Adam, acesta este numele lui. 20 Și a pus Adam nume tuturor dobitoacelor și tuturor pasărilor cerului și tuturor hiarelor pământului; iară lui Adam nu s’a aflat ajutor asemenea lui. 21 Și au pus Dumnezeu somn în Adam și a adormit; și au luat o coastă dintru ale lui și au plinit cu carne locul ei. 22 Și au făcut Dumnezeu coasta, care o au luat din Adam, muere, și o au adus pre ea la Adam. 23 Și a zis Adam: iată acum os din oasele mele și trup din trupul meu, aceasta se va chemà femee, pentru că din bărbatul său s’a luat. 24 Pentru aceea va lăsà omul pre tatăl său și pre muma sa și se va lipì de femeia sa și vor fi amândoi un trup. 25 Și erau amândoi goli și Adam și femeea lui, și nu se rușinau.