Bel and the Dragon 1

1 Și împăratul Astiag s’a adaos la părinții săi, și a luat Kir Persul împărăția lui. 2 Și a viețuit Daniil împreună cu împăratul acesta și a întrecut cu mărirea pre toți prietenii lui. 3 Și erà un idol la Vaviloneni, căruia îi erà numele Vil, și se cheltuià la el în toată ziua făină de grâu artave douăsprezece, oi patruzeci, și vedre de vin șase. 4 Și împăratul îl cinsteà pre el, și mergeà în toate zilele de se închinà lui; iar Daniil se închinà Dumnezeului său. 5 Și a zis împăratul: pentruce nu te închini lui Vil? 6 Iar el a zis: pentrucă nu crez în idolii făcuți de mâini, ci în Dumnezeul cel viu, carele au făcut cerul și pământul, și are stăpânire preste tot trupul. 7 Și i-a zis împăratul: dar nu ți se pare ție Vil a fì dumnezeu viu? Nu vezi câte mănâncă și beà în toate zilele? 8 Și a zis Daniil râzând: nu te înșelà împărate, acesta este din lăuntru lut, și dinafară aramă, și nu mănâncă, nici beà vre odată. 9 Și mâniindu-se împăratul, a chemat pre preoții lui, și a zis lor: de nu’mi veți spune, cine este cel ce mănâncă cheltuiala aceasta, veți murì; 10 Iar de’mi veți arătà, că Vil mănâncă acestea, Daniil va murì, pentrucă a hulit pre Vil. 11 Și a zis Daniil împăratului: așà să fie după cuvântul tău. 12 Și erau preoții lui Vil șaptezeci, afară de femei și de prunci. 13 Și a venit împăratul cu Daniil în casa lui Vil. 14 Și au zis preoții lui Vil: iată noi ieșim afară, iar tu împărate pune bucatele și vinul, și închide ușa, și o pecetluiește cu inelul tău. 15 Și dimineața când vei venì, de nu vei aflà toate mâncate de Vil, să murim noi, sau împrotivă Daniil cel ce a mințit asupra noastră. 16 Iar ei nu băgau seamă, pentrucă făcuse pre supt masă intrare ascunsă, și printr’aceea intrau totdeauna, și mâncau acelea. 17 Și a fost după ce au ieșit ei, și împăratul a pus bucatele lui Vil, a poruncit Daniil slugilor sale, și aduseră cenușe, și au presărat toată capiștea înaintea împăratului singur. 18 Și ieșind a închis ușa, și o au pecetluit cu inelul împăratului, și s’au dus; 19 Iar preoții au venit noaptea după obiceiul lor, și muierile lor și pruncii lor, și mâncară toate, și băură. 20 Și a mânecat dimineața împăratul și Daniil împreună cu el. 21 Și a zis împăratul: întregi sunt pecețile Daniile? Iar el a zis: întregi împărate. 22 Și a fost când a deschis ușa, uitându-se pre masă împăratul, a strigat cu glas mare: mare ești Vil! Și nu este la tine nici un vicleșug. 23 Și a râs Daniil, și a oprit pre împăratul ca să nu intre înlăuntru, și a zis: vezi fața pământului, și cunoaște, ale cui sunt urmele acestea. 24 Și a zis împăratul: văz că sunt urme de bărbați și de muieri și de prunci. 25 Și mâniindu-se împăratul, atunci a prins pre preoți și pre muieri și pre fiii lor; și i-au arătat lui ușile cele ascunse, prin care intrau, și mâncau cele de pre masă. 26 Și i-a omorît pre ei împăratul, și pre Vil l-a dat lui Daniil, și l-a stricat pre el și capiștea lui. 27 Și erà un balaur mare într’un loc, și’l cinsteau pre el Vavilonenii. 28 Și a zis împăratul către Daniil: au doară vei zice, că și acesta este de aramă? 29 Acesta este viu și mănâncă și beà, nu vei mai puteà zice, că și acesta nu este dumnezeu viu; deci închină-te lui. 30 Și a zis Daniil: Domnului Dumnezeului meu mă voi închinà, că acela este Dumnezeu viu; iar tu împărate dă’mi slobozenie, și voiu omorî balaurul fără de sabie și fără de toiag. 31 Și a zis împăratul: ți’l dau ție; și a luat Daniil rășină și seu și peri, și le-a fiert într’un loc, și a făcut cocoloș, și le-a aruncat în gura balaurului, și mâncând a plesnit balaurul. 32 Și a zis Daniil: iată închinăciunile voastre. 33 Și a fost dacă au auzit Vavilonenii s’au mâhnit foarte, și s’au pornit asupra împăratului. 34 Și au zis: Iudeu s’a făcut împăratul; pre Vil l-a stricat, și pre balaur a omorît, și pre preoți i-a tăiat. 35 Și viind la împăratul, au zis: dă-ne nouă pre Daniil; 36 Iar de nu, te vom ucide pre tine și casa ta. 37 Și văzând împăratul că se pornise asupra lui foarte, și silit fiind, a dat lor pre Daniil. 38 Iar ei l-au aruncat în groapa leilor, și a fost acolo șase zile. 39 Și erau în groapă șapte lei, și le dà lor pre zi două trupuri și două oi; iar atunci nu le-au dat lor, ca să mănânce pre Daniil. 40 Și erà atunci Avacum proroc în țara jidovească, și acela fiersese fiertură, și a dumicat pâine în scafă, și mergeà la câmp să ducă secerătorilor. 41 Și a zis îngerul Domnului către Avacum: dù prânzul care’l ai în Vavilon lui Daniil în groapa leilor. 42 Și a zis Avacum: Doamne! Vavilonul nu l-am văzut, și groapa n’o știu unde este? 43 Și l-a luat îngerul Domnului pre el de creștetul lui, și ținându’l de părul capului său, l-a pus pre el în Vavilon deasupra groapei întru repeziciunea duhului său. 44 Și a strigat Avacum zicând: Daniile! Daniile! Ià prânzul, care ți l-au trimis ție Dumnezeu. 45 Și a zis Daniil: că ți-ai adus aminte de mine Dumnezeule, și n’ai părăsit pre cei ce te caută și te iubesc pre tine. 46 Și s’a sculat Daniil, și a mâncat; iar îngerul Domnului îndată a pus pre Avacum la locul său. 47 Iar împăratul a venit a șaptea zi să plângă pre Daniil, și a venit la groapă, și s’a uitat înlăuntru, și iată Daniil ședeà. 48 Și a strigat împăratul cu glas mare, zicând: mare ești Doamne Dumnezeul lui Daniil! Și nu este altul afară de tine. 49 Și l-a scos pre el din groapă; 50 Iar pre cei ce erau pricina pierderii lui, i-a aruncat în groapă, și i-au mâncat leii înaintea lui.