Judges 2

1 Și s’a suit îngerul Domnului din Galgala la locul plângerii și la Vetil și la casa lui Israil, și a zis către ei: acestea zice Domnul: v’am scos pre voi din Eghipet, și v’am băgat în pământul, care m’am jurat părinților voștri, să-l dau vouă, și am zis: nu voiu strica legătura mea, care am făcut cu voi până în veci. 2 Dar și voi să nu faceți legătură cu cei ce șed pre pământul acesta, nici dumnezeilor lor să nu vă închinați, ci cele cioplite ale lor să le stricați, jertfelnicile lor să le surpați, și n’ați ascultat glasul meu, căci ați făcut acestea. 3 Și eu am zis: nu voiu adaoge a mutà lăcașul poporului, care am zis să-l scot afară; nu voiu gonì pre el dela fața voastră, ca să vă fie vouă de necaz, și dumnezeii lor să vă fie de sminteală. 4 Și a fost după ce au grăit Îngerul Domnului cuvintele acestea către toți fiii lui Israil, și a ridicat poporul glasul său, și a plâns. 5 Pentru aceea a numit numele locului aceluia plângeri, și au jertfit acolo Domnului. 6 Și a slobozit Isus poporul, și s’au dus fiii lui Israil fiecare la moștenirea sa, ca să moștenească pământul. 7 Și a slujit poporul Domnului în toate zilele lui Isus și în toate zilele bătrânilor, carii lungă vreme au trăit după Isus, și au fost cunoscut toate lucrurile cele mari ale Domnului, care le-au fost făcut cu Israil. 8 Și a murit Isus fiul lui Navì robul Domnului de o sută și zece ani. 9 Și l-au îngropat în hotarul moștenirii sale în Tamna-Sarè în muntele Efraim de către miazănoapte a muntelui Gaaz. 10 Și tot neamul acela s’au adaos la părinții lor; și s’a sculat alt neam după ei, care n’a cunoscut pre Domnul și lucrurile, care le-au făcut Domnul cu Israil. 11 Și au făcut fiii lui Israil rău înaintea Domnului, și au slujit Vaalimilor. 12 Și au părăsit pre Domnul Dumnezeul părinților săi, cel ce i-au scos pre ei din pământul Eghipetului, și au mers după dumnezei streini ai neamurilor celor dimprejurul lor, și s’au închinat lor, și au mânieat pre Domnul. 13 Și l-au părăsit, și au slujit lui Vaal și Astartelor. 14 Și s’au mâniat cu iuțime Domnul asupra lui Israil, și i-au dat pre ei în mâna prădătorilor, carii i-au prins pre ei, și i-au vândut vrăjmașilor lor prin prejur, și n’au putut stà împrotiva vrăjmașilor săi întru toate în care mergeau. 15 Ci ori unde au vrut să meargă, mâna Domnului erà preste ei spre rău precum au grăit Domnul, și precum s’au jurat lor Domnul, și i-au necăjit pre ei foarte. 16 Și au ridicat Domnul judecători, și i-au mântuit pre ei Domnul din mâna celor ce-i prădau pre ei. 17 Și nici de judecătorii lor n’au ascultat, ci au curvit după alți dumnezei și s’au închinat lor, și au mâniat pre Domnul, și s’au abătut curând din calea, pre care au umblat părinții lor ascultând poruncile Domnului; iar ei n’au făcut așà. 18 Și când le-au ridicat lor Domnul judecători, erà Domnul cu judecătorul, și-i mântuià pre ei din mâna vrăjmașilor lor în toate zilele judecătorului, că i se făceà milă Domnului de suspinul lor cel de către fața celor ce-i încunjurau și îi necăjeau pre ei. 19 Și a fost după ce murea judecătorul, se întorceau, și cu mult făceau mai mari rele decât părinții lor, mergând după dumnezei streini, slujindu-le lor și închinându-se lor, n’au părăsit izvodirile lor și căile lor cele rele. 20 Și s’au mâniat cu iuțime Domnul asupra lui Israil, și au zis: pentrucă a părăsit neamul acesta legătura mea, care o am poruncit părinților lor, și n’a ascultat de glasul meu. 21 Și eu nu voiu mai adauge a pierde om dela fața lor dintre neamuri, care le-a lăsat Isus fiul lui Navì. 22 Și le-au lăsat ca să ispitească cu ele pre Israil, oare păzi-vor calea Domnului, ca să umble pre ea precum au păzit părinții lor, sau nu? 23 Și au lăsat Domnul neamurile acestea, și nu le-au pierdut pre ele curând, nici le-au dat pre ele în mâna lui Isus.