Matei 26

1 Și a fost când au săvârșit Iisus toate cuvintele acestea, au zis ucenicilor săi: 2 Știți că după două zile paștile vor fi, și Fiul Omului se va dà să se răstignească. 3 Atunci s’au adunat Arhiereii și Cărturarii și bătrânii norodului în curtea arhiereului, ce se numeà Caiafa. 4 Și sfat au făcut să prinză pre Iisus cu vicleșug și să’l omoare. 5 Și ziceau: nu în ziua praznicului, ca să nu se facă turburare întru norod. 6 Iar fiind Iisus în Vitania, în casa lui Simon leprosul, 7 Venit-a la dânsul o muiere având un alavastru cu mir de mult preț, și l-a turnat pre capul lui, șezând el. 8 Iar ucenicii lui văzând, le-au părut rău, zicând: pentruce se făcu această pagubă? 9 Că se puteà vinde acest mir drept mult și să se deà săracilor. 10 Iar Iisus știind, au zis lor: pentruce faceți supărare muierei? Că bun lucru a făcut cu mine; 11 Că pre săraci pururea îi aveți cu voi, iar pre mine nu mă aveți pururea; 12 Că vărsând aceasta mirul acesta pre trupul meu, spre îngroparea mea a făcut. 13 Amin grăesc vouă: ori unde se va propoveduì evanghelia aceasta, în toată lumea, zice-se-va și ce a făcut aceasta, întru pomenirea ei. 14 Atunci unul din cei doisprezece, care se numeà Iuda Iscarioteanul, mergând la arhierei, a zis lor: ce’mi veți dà mie, și eu îl voiu dà pre el vouă? 15 Iar ei i-au pus lui treizeci de arginți. 16 Și de atunci căutà vreme cu prilej ca să’l deà pre el. 17 Iar în ziua cea dintâiu a azimilor au venit ucenicii la Iisus, zicând lui: unde voești să gătim ție să mănânci paștile? 18 Iar el au zis lor: mergeți în oraș la oare cine, și ziceți lui: învățătorul zice: vremea mea aproape este; la tine voiu face paștile cu ucenicii mei. 19 Și au făcut ucenicii precum le-au poruncit lor Iisus, și au gătit paștile. 20 Iar făcându-se seară, au șezut cu cei doisprezece ucenici ai săi. 21 Și mâncând ei, au zis: amin grăiesc vouă, că unul din voi va să mă vânză. 22 Iar ei întristându-se foarte, au început a zice lui, fiecare dintr’înșii: nu cumvà eu sunt Doamne? 23 Iar el răspunzând, au zis: cela ce a întins cu mine mâna în blid, acela va să mă vânză. 24 Ci Fiul Omului va merge, precum este scris pentru el, dar vai omului aceluia prin care Fiul Omului se vinde! Mai bine ar fi fost lui de nu s’ar fi născut omul acela. 25 Și răspunzând Iuda, cel ce l-a vândut pre el, a zis: nu cumvà sunt eu, Învățătorule? Zis-au lui: tu ziseși. 26 Deci mâncând ei, luând Iisus pâinea și binecuvântând, au frânt și au dat ucenicilor și au zis: luați, mâncați; acesta este trupul meu. 27 27 Și luând paharul și mulțumind au dat lor, zicând: 28 Beți dintru acesta toți, că acesta este sângele meu al legei celei noi, care pentru mulți se varsă spre iertarea păcatelor. 29 Și zic vouă, că nu voiu mai beà de acum dintr’această roadă a viții, până în ziua aceea când o voiu beà pre aceasta cu voi nouă întru împărăția Tatălui meu. 30 Și dând laudă, au ieșit în muntele Maslinilor. 31 Atunci au zis lor Iisus: toți voi vă veți smintì întru mine în noaptea aceasta, că scris este: bate-voiu păstorul și se vor risipì oile turmei. 32 Dar după ce voiu învià, voiu merge mai ’nainte de voi în Galileea. 33 Și răspunzând Petru, a zis lui: deșì toți se vor smintì întru tine, iar eu niciodată nu mă voiu smintì. 34 Zis-au Iisus lui: amin zic ție, că într’această noapte, mai înainte de a cântà cocoșul, de trei ori te vei lepădà de mine. 35 Zis-a Petru lui: de mi s’ar întâmplà și a murì împreună cu tine, nu mă voiu lepădà de tine. Așijderea încă și toți ucenicii au zis. 36 Atunci au venit Iisus împreună cu dânșii în satul ce se numește Ghetsimanì, și au zis ucenicilor: ședeți aici până voiu merge să mă rog acolo. 37 Și luând pre Petru și pre cei doi fii ai lui Zevedei, au început a se întristà și a se mâhnì. 38 Atunci au zis lor Iisus: întristat este sufletul meu până la moarte; rămâneți aici și priveghiați împreună cu mine. 39 Și mergând puțin mai înainte, au căzut pre fața sa, rugându-se și zicând: Părintele meu, de este cu putință, treacă dela mine paharul acesta; însă nu precum voiesc eu, ci precum tu. 40 Și au venit către ucenici și i-au aflat pre dânșii dormind, și au zis lui Petru: așà, n’ați putut un ceas a priveghià împreună cu mine. 41 Priveghiați și vă rugați ca să nu intrați în ispită; că duhul este osârduitor, iar trupul neputincios. 42 Iarăș a doua oară mergând s’au rugat, zicând: Părintele meu, de nu poate trece acest pahar dela mine, ca să nu’l beau pre el, fie voea ta. 43 Și venind i-au aflat pre dânșii iarăș dormind, că erau ochii lor îngreuiați. 44 Și lăsându’i pre ei, mergând, iarăș s’au rugat a treia oară, acelaș cuvânt zicând. 45 Atunci au venit la ucenicii săi și le-au zis lor: dormiți de acum și vă odihniți; iată, s’a apropiat ceasul și Fiul Omului se va dà în mâinile păcătoșilor. 46 Sculați-vă să mergem; iată s’a apropiat cela ce m’a vândut. 47 Și încă el grăind, iată Iuda unui din cei doisprezece a venit, și împreună cu el norod mult, cu săbii și cu fuști, trimiși de Arhierei și de bătrânii norodului. 48 Iar cela ce’l vânduse pre el, le-a dat lor semn, zicând: pre care voiu sărutà, acela este, prindeți’l pre el. 49 Și îndatăș apropiindu-se de Iisus, a zis: bucură-te Învățărorule! Și l-a sărutat pre el. 50 Iar Iisus au zis lui: prietene, pentru ce ai venit? Atunci apropiindu-se ei, au pus mâinile pre Iisus și l-au prins pre el. 51 Și iată unul din cei ce erà cu Iisus, întinzându’și mâna și-a scos sabia sa, și lovind pre sluga Arhiereului, i-a tăiat urechea lui. 52 Atunci au zis Iisus lui: întoarce sabia ta în locul ei, că toți cei ce scot sabie, de sabie vor murì. 53 Au ți se pare că nu pot a rugà acum pre Tatăl meu, și să’mi pue mie înainte mai mult decât douăsprezece legheoane de îngeri? 54 Dar cum se vor umpleà scripturile, care zic, că așà se cade să fie? 55 Într’acelaș ceas au zis Iisus noroadelor: ca la un tâlhar ați ieșit cu săbii și cu fuști să mă prindeți pre mine? În toate zilele la voi ședeam, învățând în biserică, și nu m’ați prins pre mine. 56 Iar acestea toate s’au făcut, ca să se plinească scripturile prorocilor. Atunci ucenicii toți lăsându’l pre el, au fugit. 57 Iar ei prinzând pre Iisus l-au dus la Caiafa Arhiereul, unde Cărturarii și bătrânii erau adunați. 58 Iar Petru mergeà după el de departe, până la curtea Arhiereului; și intrând înlăuntru, ședeà cu slugile, să vază sfârșitul. 59 Iar arhiereii și bătrânii și tot sfatul căutau mărturie mincinoasă asupra lui Iisus, ca să’l omoare pre el; 60 Și n’au aflat; și multe mărturii mincinoase viind de față, n’au aflat; iar mai pre urmă venind două mărturii mincinoase, au zis: 61 Acesta au zis: pot să stric biserica lui Dumnezeu, și în trei zile s’o zidesc pre dânsa. 62 Și sculându-se Arhiereul, a zis lui: nimica nu răspunzi? Ce aceștia mărturisesc asupra ta? 63 Iar Iisus tăceà. Și răspunzând Arhiereul, a zis lui: juru-te pre Dumnezeul cel viu, ca să spui nouă de ești tu Hristosul, Fiul lui Dumnezeu. 64 Zis-au Iisus lui: tu ai zis; însă zic vouă: de acum veți vedeà pre Fiul Omului șezând deadreapta puterei și venind pre norii cerului. 65 Atunci Arhiereul și-a rupt hainele sale, zicând: a hulit; ce ne mai trebuesc alte mărturii? Iată acum ați auzit hula lui. 66 Ce vi se pare vouă? Iar ei răspunzând, au zis: vinovat este morței. 67 Atunci au scuipat în obrazul lui și cu pumnii l-au bătut, iar alții îi dau palme, zicând: 68 Prorocește nouă Hristoase, cine este cel ce te-a lovit? 69 Iar Petru ședeà afară în curte; și a venit la el o slujnică, zicând: și tu erai cu Iisus Galileeanul. 70 Dar el s’a lepădat înaintea tuturor, zicând: nu știu ce zici. 71 Și ieșind el la poartă, l-a văzut pre el alta, și a zis celor de acolo: și acesta erà cu Iisus Nazarineanul. 72 Și iarăși s’a lepădat cu jurământ: că nu știu pre omul acesta. 73 Iar preste puțin apropiindu-se cei ce stau, au zis lui Petru: adevărat, și tu dintr’înșii ești, că și graiul tău arătat te face pre tine. 74 Atunci a început a se blestemà și a se jurà, că nu știu pre omul acesta. Și îndată și cocoșul a cântat. 75 Și și-a adus aminte Petru de cuvântul lui Iisus, ce’i zisese lui, că mai înainte de a cântà cocoșul, de trei ori te vei lepădà de mine; și ieșind afară, a plâns cu amar.