Psalmul 4

1 Când am strigat eu, auzitu-m’ai Dumnezeul dreptăței mele; întru necaz m’ai desfătat; milostivește-te spre mine și ascultă rugăciunea mea. 2 Fiii oamenilor, până când grei la inimă? Pentruce iubiți deșertăciunea și căutați minciuna? 3 Și să știți, că minunat au făcut Domnul pre cel cuvios al său. Domnul mă va auzì, când voiu strigà către dânsul. 4 Mâniați-vă și nu greșiți; cele ce ziceți în inimile voastre, întru așternuturile voastre vă umiliți. 5 Jertfiți jertfa dreptăței și nădăjduiți spre Domnul. 6 Mulți zic: cine va arătà nouă cele bune? Însemnatu-s’au preste noi lumina feței tale Doamne. 7 Dat-ai veselie în inima mea, din rodul grâului, al vinului și al untuluidelemn, al lor s’au înmulțit. 8 Cu pace împreună mă voiu culcà și voiu adormì, că tu Doamne deosebi întru nădejdie m’ai așezat.