Romani 10

1 Fraților, bunăvoința inimei mele și rugăciunea cea către Dumnezeu pentru Israil este spre mântuire. 2 Că mărturisesc lor că dragostea lui Dumnezeu au, ci nu după cunoștință. 3 Că neștiind dreptatea lui Dumnezeu, și căutând să’și puie dreptatea lor, dreptăței lui Dumnezeu nu s’au supus. 4 Că sfârșitul legei este Hristos spre îndreptare tot celui ce crede. 5 Că Moisì scrie de dreptatea care este din lege, că omul care face acelea, viu va fi într’însele. 6 Iar dreptatea cea din credință așà zice: să nu zici întru inima ta: cine se va suì în cer? Adecă, să pogoare pre Hristos. 7 Sau, cine se va pogorî întru adânc? Adecă, să ridice pre Hristos din morți. 8 Dar ce zice scriptura? Aproape este de tine cuvântul, în gura ta și întru inima ta; adecà, cuvântul credinței care propoveduim. 9 Că de vei mărturisì cu gura ta pre Domnul Iisus, și vei crede întru inima ta, că Dumnezeu l-au ridicat pre el din morți, te vei mântuì, 10 Că cu inima se crede spre dreptate; iar cu gura se mărturisește spre mântuire. 11 Că zice scriptura: tot cel ce crede întru el nu se va rușinà. 12 Că nu este osebire iudeului și elinului, pentrucă acelaș este Domnul tuturor care îmbogățește pre toți cei ce’l chiamă pre el. 13 Că tot oricare va chemà numele Domnului, se va mântuì. 14 Cum dar vor chemà întru care n’au crezut? Și cum vor crede, de care n’au auzit? Și cum vor auzì fără de propoveduitor? 15 Și cum vor propoveduì, de nu se vor trimete? Precum este scris: cât sunt de frumoase picioarele celor ce binevestesc pacea, ale celor ce binevestesc cele bune. 16 Ci nu toți au ascultat evanghelia. Că Isaia zice: Doamne, cine a crezut auzului nostru? 17 Deci credința este din auz, iar auzul prin cuvântul lui Dumnezeu. 18 Ci zic: au doară n’au auzit? Că în tot pământul a ieșit vestirea lor, și la marginile lumei cuvintele lor. 19 Ci zic: au n’a cunoscut Israil? Întâiu Moisì zice: eu voiu întărâtà pre voi spre cel ce nu este neam, spre neam neînțelegător voiu mânia pre voi. 20 Iar Isaia îndrăznește, și zice: aflatu-m’am celor ce nu mă caută pre mine, arătatu-m’am celor ce nu întreabă de mine. 21 Iar către Israil zice: toată ziua am întins mâinile mele către norodul cel neascultător și împrotivă grăitor.