Sfântul Cuvios Alexie, omul lui Dumnezeu

Intru această lună, în 17 zile. Pomenirea prea Cuviosului părintelui nostru Alexie, Omul lui Dumnezeu.

Acesta era din Roma, având părinți bogați și foarte de bun neam, tatăl său erà Evtimian Patrichiul și maica sa Aglaida, singur născut fiind el la părinți. Deci gătindu-să lui de tatăl său cămara cea de nuntă, în vremea ce era să se culce cu mireasa, dându-i ei inelul său cel de aur, și bine cuvântându-o, au eșit pre ascuns din casă și s'au dus la Edessa. Și au rămas la biserica de acolo optsprezece ani, îmbrăcat cu haine sărăcești și trențoase, hrănindu-se cu mila și îndurarea celor ce mergeau la el. Apoi purcegând de acolo (căci nu era cu putință a nu să ști, și a să ascunde pentru deapururea bunătatea lui, când acum mergea la el mai mulți și-l îmbulzea) și vrând a să pogorî la Tarsul Ciliciei, la biserica sfântului Apostol Pavel, nu ș'au câștigat această dorință, pentrucă corabia suflată de vânturi protivnice, au fost trasă întru alt loc. Deci mergând la Roma s'au dus la casa părintelui său și necunoscându-să, petrecea cealaltă a sa viață, dinaintea porții sale, batjocorindu-se de slugile sale, și atâtea pătimind, câte urmà a pătimi om strein, fără de nici o îndrăsneală dela oamenii petrecători, întru desfătare și fără de rânduială. Deci apropiindu-să de fericitul sfârșit, au cerut hârtie pre carea scriind cine este și unde s'au născut o avea în păstrare, până ce împăratul Onorie din dumnezeiască descoperire mergând la el, și rugându-se când acum murisă, au luat hârtia și cetindu-să întru auzul tuturor, și toți înspăimântându-se, sfintele lui moaște cu cinste și cu mare cuviință s'au îngropat în biserica sfântului Apostol Petru, miruri cu bun miros, și vindecări pururea vărsând la cei ce să apropie.

From the Menaion for March, 1930, p. 130–131 About the source