Sfântul Cuvios Mucenic Dometie Persul

Intru această lună în 7 zile, pomenirea prea cuviosului mucenic Dometie persul împreună și cu doi ucenici ai săi.

Acesta a fost pre vremea marelui Constantin, Pers de neam, deci catihisindu-se de oarecarele creștin Agar, și învățându-se credința lui Hristos, își lăsă cu părintească păgânătate și tot dorul rudeniilor; și se duse la cetatea ce-i zic Nisibe, ce se află între hotarele Romanilor și ale Persilor. Și intrând în Monastire, și luând sfântul Botez, s'a îmbrăcat în cinul călugăresc, arătând tot felul de sârguință și nevoință. Deci fiindcă din bântuirea vicleanului diavol a fost zavistuit de către călugării din Monastire, pentru aceasta fugì de acolo și se duse la Monastirea sfinților mucenici Serghie și Vach în cetatea numită a lui Teodosie, și urmă vieței și petrecerei Arhimandritului Urvil; de carele spun că șasezeci de ani nu a mâncat fiertură. Deci alegându-se de dânsul Cuviosul, a fost hirotonisit Diacon, și vrând Arhimandritul ca să-l sue și la cinstea Preoției, dacă pricepù sfântul Dometie se duse de acolo, și suindu-se într'un munte, sufereà zăduful și frigul și patimile, și chinurile vremilor ce-i venià. Apoi intrând într'o peșteră ce erà făcută cu meșteșug, și rămâind acolo puțină vreme, priimià pre cei ce mergeau acolo la el, și prin multele minuni ce făceà în numele lui Hristos, întorceà pre necredincioșii elini din rătăcirea idolilor la credința lui Hristos. Și venind atuncea paravatul Iulian, cum află poruncì să-l ucigă cu pietre; iară cei ce mersese cu porunca, aflându-l cu doi ucenici ai lui, unde cântà lauda dela al treilea ceas, îngropară și pre fericitul acesta și pre cei doi ce erau cu dânsul, cu desișul zvârliturilor de pietre.

From the Menaion for August, 1929, p. 91–92 About the source