Sfântul Mucenic Ipatie

Intru această zi, pomenirea sfântului sfințitului mucenic Ipatie episcopul din Rufinian.

Acesta născându-se în Frighia pe vremea împăraților Arcadie și Onorie, și învățând carte, fu bătut de tatăl său pentru oarecare greșeli, de optsprezece ani fiind cu vârsta; și fugind dela el, a trecut în Trachia, unde intrând în chinovie, și făcându-se monah, a stătut cucernic prin bunătăți; căci nici odată n'a gustat vin. Și având el războiu de desfrânare, opt zile a petrecut, nici cum gustând hrană sau băutură. Despre care înștiințându se proestosul, i-a dat lui cu mâna sa, un pahar de vin și o pâine, după Pavecerniță; față fiind toți frații. Și îndată mântuindu-se de războiu, a mulțumit Domnului și învățătorului său. Iară după câțiva ani cu sfătuirea duhovnicescului său părinte, ducându-se în oraș ca să ajute oarecăruia ce căzuse în ispite, a ajutat și pre trupescul său părinte, și înlesnindu-l l-a trimis la ale sale. Iară el unindu-se cu alți doi frați și trecând în Halchedon, a stătut la monastirea lui Rufin, nelocuită fiind atuncea și stricată, iară mai bine zicând sălbatică și înfricoșată. Căci acest Rufin viind dela Roma și zidind monastire strălucită, și monahi eghipteni într'însa locuind, măreau pre Dumnezeu. Dar mutându-se el din viață, și în această monastire fiind îngropat, și monahii împrăștiindu-se pre la locurile lor, a rămas chinovia nelocuită; unde răsărind spini și ciulini, ajunsese monastirea a fi risipită și neîmpodobită, ci și duhuri necurate intrând acolo și locuind, la toți se aflà monastirea grozavă și neumblată. Pre aceasta aflându-o Sfântul, și pre draci prin rugăciune izgonindu-i, și curățindu-o de urâciune împreună cu cei ce se aflau cu el, o a adus la frumusețea cea dintâi; și așezându-se împreună cu aceia, unul adică lucrà țesături de păr, iar altul zimbiluri, iar altul grădina. Și după câtăva vreme trecând la Trachia, s'a dus la monastirea sa; iară viind frații dela Rufin, și cerând pre egumenul Ipatie l-a luat pre el; și de atuncea mari nevoințe arătând Sfântul râvnind mulți, se supuneau acolo, și în puțină vreme s'a făcut treizeci de monahi, sporind întru Dumnezeu. Iară Dumnezeescul Ipatie luând Dar dela Dumnezeu, multe vindecări făceà, pre îndrăciți îi mântuià, pre orbi și șchiopi, uscați, idropicoși, îi vindecà; și femei nu puține având curgerea sângelui, și nenăscând prunci, născătoare de prunci le făceà. Și multe femei, uscate având izvoarele laptelui, a aplecà le făceà. Iară apă, și grâu, și altele oarecare spre hrană, de multe ori vremea cerând erau înmulțite. Și tot felul de boală, între oameni sau în animale, prin rugăciunea sa se izgoneà. Deci hrana sa erà legumi și verdețuri, și puțină pâine târziu la al nouălea ceas. Iară la bătrânețe și puțin vin. Și ajungând la optzeci de ani, i s'a înălbit capul și barba ca zăpada, și erà cucernic și cu lucrarea și cu privirea; și păstorind patruzeci de ani, acest fel de turmă a lui Hristos, și cinstind preoția, optzeci de ucenici mai 'nainte trimițându-i la Domnul, s'a dus și el slăvind pre Dumnezeu.

Din Mineiul pe februarie, 1929, p. 254–255 Despre sursă