Sfântul Sfințit Mucenic Ipolit, Episcopul Romei

Intru această zi, pomenirea sfântului sfințit mucenic Ipolit, papa Romei și a celor împreună cu dânsul: Chensurin, Avras, ce-i zicea și Hrisi, Filicos, Maxim, Erculin, Venerie, Stirachin, Mina, Comod, Ermì, Mavru, Evsevie, Rustic, Monagrie, Amandin, Olimpie, Chiprie, Teodor, Tribun, Maxim preotul, Arhilai diaconul, Chirin episcopul și Savain.

Ipolit cu îndrăznelă în mare intrând, Ca un cal săltător în câmp șes fiind. Chensurin grumazul la sabie întinzând, Ca o cute de brici a nevoitorilor fiind. Măruntaele lui Savain le ard cu aprinse făclii. Ai nemilostivirii prea vicleni fii. Hrisi aruncată fiind în adânc cu adevărat, La cămara cerească mireasă de curând gătită s'a apropiat.

Acest sfințit Sinod erà pe vremea împărăției lui Claudie, domnind Vicarie Ulpie Romul; și Chensurin fiind magistru și iubit de împăratul, cinsteà pre Hristos întru ascuns și apărà pre creștini; deci vădindu-se, a fost pus la închisoare, unde înviind pre un mort, a înduplecat pre toți ostașii ce se aflaseră acolo față ca să creadă în Hristos, cărora din porunca tiranului, li s'au tăiat capetele și împreună cu ale acelora și al fericitei Hrisi și al slujitorului Savain. Care mai 'nainte au suferit multe munci, pentrucă slujeau sfinților și ștergeau sângiurile lor și-i mângâiau. Despre acestea înștiințându-se papa Ipolit, de râvnă dumnezeească mișcat, a venit și a mustrat pre tiranul în față. Iară el aprinzându-se de mânie, mai întâiu l-a muncit împreună cu ceice urmau lui preoți și diaconi și episcopului. Apoi legându-le mâinile și picioarele, i-au aruncat întru adâcurile mării și așà s'au săvârșit.

From the Menaion for January, 1926, p. 473 About the source