Sfântul Sfințit Mucenic Mochie

Intru această lună în 11 zile, pomenirea sfântului sfințitului mucenic Mochie.

Acesta a fost în zilele împăratului Dioclițian și ale lui Laodichie antipatul Europei. Și erà preot al sfintei bisericii lui Dumnezeu celei din Amfipol. Părinții lui se numeau Eufratie și Eustatia, trăgându-se din Roma cea veche, de bun neam și bogați. Iară sfântul Mochie se nevoieà pururea la învățătură și propoveduia pre Hristos, și poruncià tuturor, și-i sfătuià, să se apere de rătăcirea idolilor. Deci făcând antipatul jertfă la mincinosul dumnezeu Dionis, și adunându-se închinătorii de idoli, iară Sfântul apropiindu-se, a răsturnat jertfelnicul, și prinzându-l mărturisi pre Hristos, Dumnezeu adevărat; și mai întâiu spânzurându-l, apoi l-a strujit pre tâmple și preste fălci și pre coaste. După acestea aprinzând un cuptor cu smoală și cu câlți și cu vițe atâta cât se înălță văpaia ca la șapte coți, îl băgară în mijlocul focului. Și cuprinzându-l focul, l-a păzit sănătos, și se vedeà cum că umblà Sfântul în cuptor și cu alți trei bărbați slăviți, dintru care fața unuia străluceà mai mult de cât razele soarelui. Și a ieșit Sfântul nears și sănătos, neatingându-se focul nici măcar de părul lui, care foc vărsându-se afară, a ars de tot pre antipatul și pre nouă bărbați dintr'acei ce erau cu dânsul, atâta cât nu s'a aflat nici măcar o mică parte din trupurile lor după ce s'a potolit focul.

Deci, după ce a ieșit sfântul nevătămat din cuptor, atuncea a fost băgat în temniță de Talasie prințul; după aceea sosind antipatul Maxim, fu scos la întrebare, și nesupuindu-se ca să se lepede de Hristos, ci mai vârtos aevea mărturisindu-l, a fost legat de două roate, de care fu călcat și zdrobit, și izbăvindu-se dintr'acele roate prea minunat, fu dat la fiare dar nici acelea nu-i stricară nimic. Pentru aceasta tot poporul a strigat ca să-l slobozească și fu trimis către stăpânitorul Filipisie la Pesintupol cetatea Trachiei, care acum se chiamă Iraclia. Și de acolo se trimise la Vizantia unde și capul i s'a tăieat. Și atunci fu îngropat cu o milă de loc dela cetate în laturi. Iară după aceea zidindu-i marele Constantin o biserică înfrumusețată și de mult preț, fu mutat Sfântul într'însa. Și se face soborul lui în cinstita și prea sfânta sa mucenie.

Din Mineiul pe mai, 1928, p. 98–99 Despre sursă