Mutarea moaștelor Sfântului Cuvios Maxim Mărturisitorul

Intru această lună în 13 zile, mutarea moaștelor prea cuviosului părintelui nostru Maxim Mărturisitorul.

Sfântul acesta Maxim a fost pe vremea rău credinciosului împărat Constans nepotul lui Iraclie, fiind filozof desăvârșit. Deci cu vieața și cu înțelepciunea împodobindu-se s'a suit și la vrednicia protasicritului, apoi toate avuțiile sale lăsându-le fratelui său, s'a făcut monah. Iară văzând eresul monoteliților (adică al celor ce mărturisesc o voie în Domnul nostru Iisus Hristos) crescând, s'a aprins cu dumnezeească râvnă, și s'a dus la Roma, unde a înduplecat pre sfântul Martin papa ca să adune un Sinod local, și pre cei ce cugetau acel eres, să-i anatematisească, împreună și pre începătorul aceluia, asupra căruia eres și cărți a alcătuit. Deci înștiințându-se împăratul de aceasta, a trimis ca să-l aducă în cetatea Constantinopolei, și l-a înfățișat înaintea judecăței sale. Iară el pre ereticii cei ce se adunaseră acolo cu cuvântul adevărului pre toți biruindu-i, i-a rușinat. Deci a fost răpit din adunare, și după aceasta izgonit în Tracia, tăindu-i mâna cea dreaptă și limba. Iară de acolo împreună cu doi ucenici ai săi l-a trimis în părțile Laziei, însă și acolo cu Duhul lui Dumnezeu mărturisià și scrià; fiindcă spun că după tăierea limbei i s'a făcut cu minune dumnezeească limbă la loc și a vorbit curat cât a trăit. Apoi întru adânci bătrânețe s'a dus către Domnul.

Intru această zi, pomenirea celei deapururea pomenită și atot fericitei împărătese și ctitoră al cinstitei mânăstiri a Pantocratorului Mântuitorului Hristos, Irina, carea prin sfântul și îngerescul chip s'a numit Xeni monahia.

From the Menaion for August, 1929, p. 145–146 About the source