Sfântul Cuvios Paladie

Intru această zi, pomenirea prea cuviosului părintelui nostru Paladie.

Fericitul acesta Paladie într'un munte oarecare, mică căsuță făcându-și, s'a închis pre sine într'nsa. Și împodobindu-și viața cu privigherea, și cu necurmată rugăciune, și cu postirea, a luat dela Dumnezeu Darul facerii de minuni. Căci un neguțător carele purtà cu sine mult aur, și a fost ucis de către oare carele ucigaș de oameni, a fost aruncat mort lângă ușa chiliei sfântului. Iară după ce s'a făcut ziuă și s'a văzut lucrul, toți dau vinovăția uciderii pe Cuvios. Și dar fiind încunjurat de atâta mulțime a făcut rugăciune și a înviat mortul. Carele mort sculându-se a arătat pre ucigașul, și a zis că Cuviosul este nepărtaș acelei ucideri. Incă nu numai aceasta, ci și altele multe făcând Cuviosul, și spre mai mult fiind minunat din lucrurile bunătăților, în pace s'a mutat către Dumnezeu, lăsând Bisericii scrisori vrednice de pomenire, spre folosul celorce le vor aflà.

From the Menaion for January, 1926, p. 438 About the source