Sf. Cuv. Simeon cel vechi

Intru această zi, pomenirea prea cuviosului părintelui nostru Simeon cel numit vechiul.

Acesta din copilărie, iubind pașnica viață, și întru o crăpătură mică sălășluindu-se, nici o hrană omenească primea; căci numai buruienile ce se mănâncă le uneltea spre hrană. Deci, având dumnezească dorință, s'a dus la muntele Sinaiului, și intrând înlăuntru peșterii, întru care oarecând s'a ascuns Moisì căzând cu fața în jos, șapte zile fără de hrană întru rugăciune și în lacrimi zăbovindu-se, nu s'a sculat mai 'nainte, pânăce a auzit dumnezeesc glas poruncindu-i să se scoale, și să mănânce trei mere ce-i erau lui puse înainte. Deci, sculându-se (căci erà pre față zăcând) și aflând cele trei mere, cu osârdie le-a mâncat. Apoi pogorându-se din munte, și zidind două mânăstiri, a luat sfârșitul ostenicioasei vieți, prea slăvite minuni mai 'nainte săvârșind, spre lauda lui Dumnezeu.

From the Menaion for January, 1926, p. 407 About the source