Sf. Mc. Sarvil și Vevea

Intru această zi, pomenirea sfinților mucenici Sarvil și Vevea soru-sa, care au pătimit în Edesa.

Aceștia au fost în zilele împăratului Traian. Deci sfântul Sarvil era popă drăceștei înșelăciuni, și slujitor al necuratelor jertfe. Și oarecând făcându-se praznic dracilor, și fiind dupre obiceiu mai mare fruntaș spurcatelor acelora jertfe, fu dojenit și înfruntat de episcopul Varsemeu, ca celace erà pricină pierzării a multora, care cu Darul lui Hristos se umilì, și înduplecânduse la cuvintele episcopului, venì la credința lui Hristos, împreună cu soru-sa Vevea, și se botezară de episcopul. De care lucru fu adus sfântul Sarvil la întrebare la Lisie ighemonul, și întâiu fu bătut cu toiege, apoi sdrumicat cu săbii, și mai preste puțin strujit pe obraz, și legându-i mâinile înapoi, îl bătură pe pântece, și-l spânzurară de o mână și iarăș îl bătură și-l strujiră. Și-l arseră pre multe părți ale trupului. Și pre urmă luă cununa muceniei, puindu-l în teasc, și strângându-l cu vârteje muncitorii, cu hierăstrău îl herăstruiră dela cap, apoi îi tăiară capul. Asemenea a pătimit și soru-sa din porunca ighemonului.

From the Menaion for January, 1926, p. 447 About the source