Sf. Mc. Codrat, Theodosie și Manuil

Intru această zi, Sfinții mucenici Codrat, Theodosie, Manuil și alți patru zeci cei dela răsărit.

Codrate, de a ta bună bărbăție mă minunez, Cum bărbătește plecându-te fericite te junghiez. Theodosie însuși lui Dumnezeu viețuind, Viața sa pentru el prin sabie să află dând. Verse-mi-să măcar un păhar de sânge prin a sabiei tăere, Manuil grăește cu îndrăsneală prea mare.

Aceștia au fost din părțile răsăritului, și văzând că omorà pre creștini în fiește carea zi închinătorii idolilor, s'au vorovit întru sine, să mărturisească buna credință de față, ca să fie moșteni împărații cerurilor.

Deaceia mergând, și dându-se pre sine de bună voe în mâna stăpânitorului țării, li s'au făcut întrebare. Atuncea aducând pre mulți creștini înaintea lui, cari mărturisindu-se, că sunt creștini, i-au băgat în temniță, apoi preste câteva zile scoțându-i, i-au strujit pre coaste, despoiați și legați pre lemne. Deaceia pogorându-i de pre lemne, i-au tras preste spini și pre urmă le-au tăiat capetele.

From the Menaion for March, 1930, p. 208 About the source