Sf. Mc. Avct, Tavrion și Tesalonichi

Intru această zi, sfinții mucenici Avct, Tavrion și Tesalonichi.

Avct și Tavrion doritul sfârșit având. Prin sabie tăiați ca niște tauri ai Domnului fiind. Osândită fiind din locul cel părintesc la surghiunie. Tesalonichì a lăcuit în locul cel cu verdeață și plin de bucurie.

Aceștia s'au nevoit în Amfipoli a Machedoniei. Și Tesalonichi era fiică oarecărui popă idolesc, ce se numeà Cleon, bărbat vestit pentru bogăția lui; ci bogățiile acestea pre tânără nu o au împuținat, nici s'a despărțit de credința creștinească. Căci mult rugându-o pre ea tatăl său, nimic a isprăvit. Pentru aceasta desbrăcându-o, o au bătut patru oameni, cu vine de bou crude, și i s'au zdrobit coastele, și înstreinată fiind de toate ale ei, fu surghiunită departe, de către însuși tatăl său. Ci și așà necontenind a mărturisì pre Hristos, întru acea surghiunie ș'a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Iară Avct, și Tavrion multe vorbind, împrotiva barbarului și crudului aceluia, fură pârîți de el către Torivie Ipatul că sunt creștini; și îndată desbrăcându-li-se hainele, fură bătuți cu toiege, în cât toată fața pământului s'a roșit cu sângele lor, și cu pietre au fost împroșcați, și în cuptor foarte ars s'au aruncat. Și ieșind nevătămați au fost săgetați cu mai multe săgeți. Dar nerănindu-se nicidecum de acestea, au fost aruncați în iezerul ce erà acolo aproape, și iarăși cu voința lui Dumnezeu au scăpat la uscat nevătămați. Drept aceea umplându-se tiranul de nedomerire, a poruncit să li se taie capetele cu sabie, care făcându-se, au aflat sfârșitul nevoinței.

From the Menaion for November, 1927, p. 100 About the source