Învierea morților și viața veacului ce va să fie

101. Ce se învață în acest articol?

In acest articol, se spune că toți morții vor învia cândva și că bunul creștin așteaptă cu nerăbdare ziua învierii.

102. Cum va învia omul, dacă e mort?

Moartea nu este altceva decât despărțirea sufletului de trup. Ea face ca sufletul să se ducă la Dumnezeu, Făcătorul său, spre a-și lua plata după faptele pe care le-a făcut, iar trupul să se întoarcă în pământ din care este alcătuit. Invierea va sta deci în unirea sufletului cu trupul cu care a viețuit împreună pe pământ. Aceasta se va face prin atotputernicia lui Dumnezeu, care va înjgheba din nou trupul din elementele sale împrăștiate în pământ. După înviere însă trupurile nu vor mai fi întocmai cum au fost pe pământ, ci vor fi duhovnicești și nemuritoare, cum zice sfântul apostol Pavel: „Seamănă-se trup sufletesc, scula-se-va trup duhovnicesc”. (I Cor. XV, 44).

103. Pentru ce mor toți oameni?

Toți oamenii trebue să moară, pentrucă toți au păcătuit în Adam.

104. Pentru ce ne-a ascuns Dumnezeu ceasul morții?

Dumnezeu ne-a ascuns ceasul morții:

a) pentru ca să-l cinstim și mai mult ca pe Stăpânul cel preaînalt al vieții și al morții;

b) pentru ca să fim pregătiți de moarte în tot momentul, și

c) pentru ca să micșoreze groaza ce simțim când ne gândim, că moartea se apropie.

Trebue dar să fim gata de moartea în orice clipă, fiind împăcați cu Dumnezeu, cu aproapele și cu cugetul nostru.

105. Care este starea sufletelor după moarte?

După despărțirea lor de trup, sufletele sunt supuse judecății lui Dumnezeu și-și primesc fericirea sau osânda meritată de faptele lor. Nici fericirea, nici osânda primită nu sunt însă depline și de veci, ci numai în parte și vremelnice, adică până la judecata de apoi, când fiecare își va primi plata deplină și veșnică. In acest timp, adică atât cât nu sunt unite cu trupurile, sufletele nu pot face nimic pentru schimbarea stării lor din mai rău în mai bine. Numai cei rămași în vieață pot dobândi dela Dumnezeu, prin rugăciuni și milostenie și mai ales prin aducerea jertfei cei fără de sânge, ușurarea de păcate a sufletelor celor răposați. Avem dar datoria de a face pomeniri și rugăciuni pentru cei răposați și a îngriji ca și urmașii noștri să facă pentru noi același lucru, după ce vom trece din această vieață.

106. Pentru ce trebue să învieze trupurile?

Este de trebuință să învieze trupurile, pentru ca și ele să fie părtașe la fericirea sau munca veșnică pe care o va primi sufletul, după cum părtașe au fost cu el în vieața pământească la faptele bune sau rele pe care le-au săvârșit.

107. Când va fi învierea trupurilor?

Invierea trupurilor sau învierea obștească va fi la sfârșitul lumii. Când însă va fi sfârșitul lumii nu știm, căci după zisa Mântuitorului, aceasta n'o știu nici îngerii lui Dumnezeu din cer.

108. Oare vor învia toți morții?

Desigur, toți morții vor învia, spre a-și da seama de faptele lor înaintea dreptului Judecător, iar viii care vor fi în vieață în ziua învierii obștești se vor schimba într'o clipă, ca și cei morți, cum zice Apostolul: „Că nu toți vor fi adormiți, dar toți ne vom schimba într'o clipă la glasul trâmbiței de apoi”, (I Cor. XV, 15).

ARTICOLUL XII.

„Și vieața veacului ce va să fie. Amin”.

109. Ce se spune în acest articol?

In acest articol se spune, că adevăratul creștin așteaptă vieața de veci, adică viața fericită care va urma după învierea morților și după judecata de obște.

110. Ce fel va fi vieața de veci?

Vieața de veci va fi, pentru cei care au iubit pe Dumnezeu și au păzit poruncile sale în vieața pământească, fericire fără sfârșit și atât de mare, că mintea omenească nu și-o poate închipui, cum zice Apostolul: „Ceea ce ochiul n'a văzut și urechea n'a auzit și la mintea omului nu s'a suit, aceea a pregătit Dumnezeu celor ce-l iubesc pe Dânsul”, (I Cor. II, 9).

Ea va sta mai ales în unirea cu Dumnezeu prin dragoste, în privirea feței lui și în împărtășirea de bucuria și slava veșnică dimpreună cu îngerii și cu sfinții.

Nu toți drepții însă vor fi la fel de fericiți, ci fericirea fiecăruia va fi potrivită cu meritele sale, cum iarăși zice Apostolul: „Alta este strălucirea soarelui, alta a lunii și alta a stelelor, că stea de stea se deosebește în strălucire. Așa și la învierea morților” (I Cor. XV, 41-42).

111. Care va fi soarta celor păcătoși în vieața viitoare?

Păcătoșii nu vor pieri după învierea și judecata de apoi, ci vor trăi și ei în veac, dar nu spre a fi fericiți, ci spre a fi munciți deapururi după faptele lor, la un loc cu diavolii. De aceea vieața lor nici nu se numește vieață veșnică, ci moarte veșnică.

112. Ce însemnează cuvântul Amin, dela sfârșitul Crezului?

Cuvântul Amin este un cuvânt evreesc și însemnează „Așa să fie” sau „Așa este” și s'a pus aici, spre a arăta, că noi trebue să credem neclintit toate cele ce mărturisim în Crez.